"Restabilirea economiei mondiale arata semne promitatoare, dar curente contrare importante persista", subliniaza liderii G8 (Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Italia, Franta, Germania, Japonia si Rusia) care propune in consecinta o serie de masuri:

SUSTINEREA CRESTERII SI A ECONOMIEI

"Imperativul nostru este sa incurajam cresterea si angajarile", afirma G8. "Suntem hotarati sa luam toate masurile necesare pentru a intari si revirgora economiile noastre" si "salutam discutiile in curs din Europa asupra manierei de a crea cresterea".

Dar - semn al diferentelor de abordare - liderii marilor economii ale planetei recunosc in acelasi timp ca masurile necesare pentru a lupta impotriva crizei "nu sunt acelasi pentru toti".

"Pentru cresterea productivitatii si a potentialului cresterii din economiile noastre, sustinem reformele structurale, precum si investitiile din educatie si din infrastructurile moderne", explica G8, notand ca astfel de initiative pot fi finantate de "mecanisme variate", inclusiv sectorul privat.

ZONA EURO

"Suntem de acord asupra importantei de a avea o Zona Euro puternica si unita pentru stabilitatea si relansarea mondiala si ne exprimam interesul de a vedea ca Grecia ramane in Zona Euro, respectandu-si angajamentele", afirma liderii G8.

LUPTA IMPOTRIVA DEFICITELOR

"Ne angajam pentru responsabilitatea bugetara si, in acest context, sustinem politicile de consolidare bugetara durabile si inteligente, care iau in calcul situatiile economice ale tarilor", spun tarile membre G8.

LUPTA IMPOTRIVA PROTECTIONISMULUI

"Subliniem importanta pietelor deschise si a unui sistem comercial echitabil, robust si fondat pe reguli" si "respectam angajamentul nostru de a ne abtine de la masuri protectioniste", se arata in comunicatul citat.

In their summit communique, G8 leaders also committed themselves to promoting growth alongside fiscal responsibility.

However, the leaders acknowledged "the right measures are not the same for each of us".

Greece's possible exit from the eurozone was high on the agenda, following inconclusive elections there.

The leaders of France, Germany, the US, the UK, Italy, Japan, Canada and Russia have been meeting at Camp David in the US state of Maryland.

"We agree on the importance of a strong and cohesive eurozone for global stability and recovery, and we affirm our interest in Greece remaining in the eurozone while respecting its commitments," the statement said.

The global economic recovery was showing signs of progress, they said, but "significant headwinds persist".

G8 leaders are divided on whether to continue with austerity or back stimulus measures instead.

German Chancellor Angela Merkel favours austerity, while newly elected French President Francois Hollande wants to pursue policies for greater growth, as does President Obama.

The BBC's North America editor, Mark Mardell, says there are caveats but the first line of the communique - about promoting growth and jobs - means Presidents Obama and Hollande have won the day.

However, it is not clear that Mrs Merkel has got their message and is prepared to act on it, our correspondent adds.

US officials said Mrs Merkel would hold a one-on-one meeting with Mr Obama later on Saturday.

Italian Prime Minister Mario Monti said there would be another key meeting in June in Rome, where he would host Mr Hollande and Mrs Merkel.

Earlier, UK Prime Minister David Cameron called for deficit reduction.

"There is a growing sense of urgency that action needs to be taken, contingency plans need to be put in place and the strengthening of banks, governments, firewalls and all of those things need to take place very fast," he told reporters at Camp David.

The likelihood of Greece leaving the euro is growing, correspondents say.

The office of the Greek interim prime minister said on Friday that Mrs Merkel had suggested the country hold a referendum on euro membership on election day, but the German chancellor's cabinet dismissed this as "false".

Greek voters will again go to the polls on 17 June after earlier elections failed to produce a viable coalition to run the country.

A caretaker government was sworn in this week after elections.

Investors fear any refusal by Athens to impose deep spending cuts agreed under a bailout deal could result in the country quitting the bloc of 17 countries that use the euro.

Two opinion polls published on Saturday showed the anti-bailout left-wing Syriza bloc neck and neck with centre-right New Democracy, both on about 25%.

Larger countries such as Spain or Italy struggling to ease their debt loads might then become vulnerable, potentially triggering wider eurozone upheaval and even a global financial crisis to rival the one of 2008.

The G8 summit has now moved on to other issues, including food security, energy and climate, partnerships in North Africa and the Middle East and the war in Afghanistan.

After the G8 summit ends on Saturday evening, most of the leaders will decamp to Chicago to join a larger group of international officials for a Nato summit on Sunday and Monday, at which Afghanistan is expected to be the main item on the agenda.

Three men arrested in Chicago on suspicion of planning to throw petrol bombs at the Nato summit have been charged with conspiracy to commit terrorism and possession of an explosive or incendiary device.

Prosecutor Anita Alvarez said the campaign headquarters of President Obama and the home of mayor Rahm Emanuel were among the targets.

"Primul manager privat va fi numit pana la finele lunii iunie", a afirmat Chitoiu, citat de Mediafax.

El a precizat totodata ca pana luni sau marti va numi secretarii de stat in minister.

Ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar, prezent la conferinta, a afirmat ca Guvernul intentioneaza sa numeasca directori din mediul privat la mai multe companii decat s-a agreat cu Fondul Monetar International (FMI). El nu a oferit detalii.

La inceputul lunii mai Chitoiu a anuntat ca primele companii care vor beneficia de management privat vor fi Hidroelectrica si Transgaz.

  Numarul persoanelor care muncesc la negru trece de 2,3 milioane, in crestere cu aproape 900.000 fata de 2008.

Cifra reprezinta mai mult de o treime din totalul salariatilor, potrivit Consiliului Fiscal, care arata ca evaziunea doar in cazul CAS, TVA si impozit pe venit a fost de 10,3% din PIB in 2010.

Datele prezentate de Consiliul Fiscal in raportul anual releva ca la finele lui 2011 lucrau in economie 6,647 milioane de persoane, iar angajatorii au raportat un numar de 4,297 de salariati, rezultand ca 2,349 milioane de persoane munceau la negru.

"Oamenii au început să fie mai bine informaţi cu privire la modul de folosire a cardului de credit şi au devenit tot mai con­ştienţi de avantajele pe care le au dacă plătesc cumpărăturile cu cardul datorită programelor de genul plăţilor în rate şi bonusurilor returnate pe card", afirmă Cătălin Creţu, director general pentru România al Visa Europe.

Volumul plăţilor efectuate cu cele două milioane de carduri de credit emise de băncile locale a atins 880 de milioane de lei (200 mil. euro) în primul trimestru, cu 17% peste nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut. Cardurile de credit au fost folosite în şase milioane de tranzacţii de plată cu o valoare medie de 34 de euro.

Intrarea la apă a Nabucco a fost anunţată oficial miercuri seara după ce acţionarii proiectului au înaintat către consorţiul Shah Deniz II, operatorul zăcământului azer mamut cu acelaşi nume care din 2018 ar trebui să înceapă să producă circa 16 mld. metri cubi de gaze anual, propunerea privind construcţia Nabucco Vest.

The GDP figures for the first quarter laid bare a widening divide between north and south (see chart). Although the Netherlands fell and France stagnated, Germany (whose economy had contracted by 0.2% in late 2011) bounced back with growth of 0.5%, an annualised rate of 2.1%. By contrast, Italy and Spain, the third- and fourth-biggest economies, ran up declines of a shocking 0.8% and 0.3%, respectively. The latest European Commission forecasts suggest that a German recovery will eventually drag the euro zone out of trouble. They show German GDP in 2012 growing by 0.7%. Euro-zone output will still fall by 0.3%, but it should grow by 1% in 2013, spurred by German growth of 1.7%.

Pe perioada crizei, multe companii au înlocuit creditele bancare cu refinanţările de la societăţile-mamă şi, într-o mai mică măsură, cu emisiunile de obligaţiuni. Companiile care au experimentat o reducere masivă privind acordarea creditelor pe perioada crizei sunt aceleaşi care au înregistrat o ajustare puternică a costurilor de personal pentru a-şi depăşi problemele de lichiditate. În urma crizei, activităţile de investiţii în sectoarele cu cel mai mare leverage au rămas substanţial în urma celor mai puţin dependente.

„Conform unui sondaj UniCredit, efectuat pe mai mult de 12.000 de companii din 16 ţări din ECE, disponibilitatea băncilor de a oferi o finanţare suficientă s-a îmbunătăţit pe parcursul anului 2011 în contextul unei cereri scăzute”, declară Fabio Mucci, „Pe o scară de la 1 la 5, unde 5 este nota maximă, subiecţii au cotat banca cu o notă medie de 3.77 în 2011, comparativ cu 3.67 în anul anterior.

Un "inel de apărare" trebuie construit în jurul vecinilor est-europeni România, Bulgaria şi Serbia pentru a-i ajuta să facă faţă consecinţelor unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, a declarat vineri economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare /BERD/ Erik Berglöf canalului american de televiziune de afaceri CNBC.

Volumul plăţilor efectuate cu cardul în magazine a fost de 4,9 miliarde de lei (1,1 mld. euro) în primele trei luni, un sfert din tranzacţii fiind raportate la comercianţi din străinătate. Având în vedere că porneşte de la o bază foarte joasă, utilizarea cardurilor la POS-uri înregistrează un ritm de creştere dublu faţă de retragerile de numerar din bancomate.

Alternativa plăţilor cu cardul a început să fie promovată mai agresiv de bancheri abia în ultimii ani, odată cu extinderea reţe­lei de acceptare şi în condiţiile în care aceştia caută surse suplimentare de venit. Cardurile de credit au ajuns să fie folosite aproape exclusiv pentru tranzacţii la comercianţi.

"Oamenii au început să fie mai bine informaţi cu privire la modul de folosire a cardului de credit şi au devenit tot mai con­ştienţi de avantajele pe care le au dacă plătesc cumpărăturile cu cardul datorită programelor de genul plăţilor în rate şi bonusurilor returnate pe card", afirmă Cătălin Creţu, director general pentru România al Visa Europe.

Volumul plăţilor efectuate cu cele două milioane de carduri de credit emise de băncile locale a atins 880 de milioane de lei (200 mil. euro) în primul trimestru, cu 17% peste nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut. Cardurile de credit au fost folosite în şase milioane de tranzacţii de plată cu o valoare medie de 34 de euro.

Bancherii îşi îndreaptă atenţia spre cardurile de credit şi promit reduceri de comisioane sau bonusuri la cumpărături pentru a resuscita vânzările sau pentru a-şi creşte rulajele. Cardul de credit este singurul produs rămas neatins de noile reguli privind creditarea în retail, prin care creditul de consum a fost restricţionat drastic prin limitarea scadenţei maxime la cinci ani. Numărul de carduri de credit a scăzut însă cu circa 37.000 de unităţi în primul trimestru, până la 2,1 milioane de carduri, pentru că în ciuda eforturilor bancherilor vânzările încă sunt mai mici decât închiderile de carduri. Băncile îşi fac periodic curăţenie în portofolii şi închid cardurile care nu sunt utilizate sau cele care înregistrează restanţe foarte vechi.

Cardurile de credit au fost promovate în trecut chiar ca alternativă la creditele de consum clasice, clienţii fiind încurajaţi să utilizeze integral plafoanele aprobate şi ulterior să achite lunar doar o sumă minimă de 3-5% din cât au cheltuit.

Acum, însă, bancherii încearcă să convingă clienţii să utilizeze cardurile de credit doar pentru cumpărături, astfel că retragerile de numerar de la bancomat sunt taxate în multe cazuri cu dobânzi cu trei-patru puncte procentuale mai mari decât dobânzile pentru plăţile la POS.

În plus, la retragerile de numerar nu beneficiază de perioadă de graţie, iar dobânda este calculată începând din ziua imediat ur­mătoare efectuării tranzacţiei.

Şi numărul cardurilor de debit a scăzut faţă de sfârşitul anului trecut şi a ajuns la 11 milioane de unităţi în martie. Majoritatea acestora sunt carduri de salarii, fiind folosite în principal pentru retrageri de numerar, chiar dacă în ultima perioadă au început să fie utilizate şi pentru tranzacţii la comercianţi. Plăţile cu cardurile de debit au fost de circa 4 miliarde de lei în primul trimestru.

O schimbare radicală faţă de trimestrele anterioare este însă scăderea numărului de ATM-uri şi a reţele de POS-uri instalate la comercianţi. Băncile au renunţat în primele trei luni la 65 de ATM-uri şi au rămas cu o reţea de 10.940 de terminale, potrivit statisticilor BNR. Numărul bancomatelor scoase efectiv din funcţiune este însă mai mare, dar o parte au fost înlocuite de terminale instalate de anumite bănci care au o strategie de extindere pe acest segment.

Surprinzătoare este însă scăderea numă­rului de POS-uri cu circa 2.500 de unităţi după ce în ultimii ani reţeaua de acceptare a cardurilor la comercianţi s-a extins rapid, atingând un maxim de aproape 25.000 de terminale la finalul anului trecut.

Bancherii afirmau încă de anul trecut că au început un proces de eficientizare a reţelelor şi renunţă la POS-urile care au rulaje foarte mici.

Facebook a deschis în creştere cu peste 10% faţă de preţul din IPO, mai exact la 42 dolari-acţiune, însă în câteva minute avansul s-a topit integral, acţiunile ajungând să se tranzacţioneze chiar la preţul din IPO, de 38 dolari. Ulterior, acestea au revenit pe o creştere de 6-10%.

Cum Zynga e puternic interconectată cu cea mai populară reţea de socializare din lume, debutul dezamăgitor al acesteia a generat o cădere uriaşă pentru acţiunile proprii, de 13,3%, până la 7,17 dolari. Chiar dacă ulterior acţiunile Zynga şi-au diminuat scăderea, la 5,7%, acestea au fost suspendate de la tranzacţionare.

Acţiunile LinkedIn au coborât şi ele cu 2%, în timp ce Groupon a pierdut 6%, iar Yelp s-a scufundat cu 8%.

Un analist al Sterne Agee speculează faptul că debutul relativ neimpresionant al Facebook, comparativ cu al altor companii de social media, ar putea afecta sentimentul faţă de Zynga.

Businessul Zynga este puternic legat de Facebook, unde sunt jucate majoritatea jocurilor create de companie.

“Facebook nu a impresionat pe toată lumea, ceea ce probabil i-a făcut nervoşi pe unii deţinători de acţiuni Zynga”, spune analistul.

De asemenea, un analist al Morningstar spune că aşteptările ridicate la adresa Facebook nu s-au materializat.

“Nu e o surpriză că debutul mai puţin spectaculos al Facebook are efecte secundare negative asupra companiilor de social media, cum ar fi Zynga. Cred că o primă substanţială era inclusă în preţul acestor acţiuni cum ar fi Zynga, Groupon şi Yelp, în anticiparea unui succes privind IPO-ul Facebook. Acum, acest catalizator nu s-a materializat, iar acţiunile au fost lovite din plin”, a explicat analistul Morningstar.

Pe perioada crizei, multe companii au înlocuit creditele bancare cu refinanţările de la societăţile-mamă şi, într-o mai mică măsură, cu emisiunile de obligaţiuni. Companiile care au experimentat o reducere masivă privind acordarea creditelor pe perioada crizei sunt aceleaşi care au înregistrat o ajustare puternică a costurilor de personal pentru a-şi depăşi problemele de lichiditate. În urma crizei, activităţile de investiţii în sectoarele cu cel mai mare leverage au rămas substanţial în urma celor mai puţin dependente.

„Conform unui sondaj UniCredit, efectuat pe mai mult de 12.000 de companii din 16 ţări din ECE, disponibilitatea băncilor de a oferi o finanţare suficientă s-a îmbunătăţit pe parcursul anului 2011 în contextul unei cereri scăzute”, declară Fabio Mucci, „Pe o scară de la 1 la 5, unde 5 este nota maximă, subiecţii au cotat banca cu o notă medie de 3.77 în 2011, comparativ cu 3.67 în anul anterior.

În orice caz, într-un sondaj complementar, majoritatea întreprinderilor au raportat o înăsprire a condiţiilor pentru acordarea de credite în 2011, costul de credit şi cerinţele de colateral fiind considerate obstacolele principale pentru accesul la credit. Factorii cu privire la cerere joacă de asemenea un rol important, întrucât  44 % din companii au declarat "nu am nevoie" printre principalele motive de a nu aplica pentru un credit.

Segmentul corporativ rămâne cel mai atractiv segment de afaceri în ECE întrucât nivelul de îndatorare este sub media ţărilor din Europa Occidentală, cu un potenţial neexploatat în special în domeniul afacerilor transfrontaliere. Creditele corporative reprezintă în EMU aproximativ 50% din PIB-ul regional, în vreme ce în Turcia însumează 32 de procente, în Rusia 28 de procente, iar în Republica Cehă 21 de procente.

Lider al firmelor româneşti de software şi unul din integratorii software de succes din Europa Centrală şi de Est, compania SIVECO dezvoltă şi exportă soluţii IT şi proiecte de consultanţă cu valoare adaugată ridicată către ţări din Comunitatea Europeană, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi spaţiul Comunităţii Statelor Independente.

Potrivit studiului realizat de International Data Corp (IDC) în 2011, SIVECO ocupă primul loc pe piaţa furnizorilor de soluţii IT pentru training şi educaţie (cu o cotă de piaţă de 19,6%). SIVECO se află pe poziţii de top pe piaţa aplicaţiilor software customizate (14,8%), a integratorilor de software (13,7%) şi a serviciilor de suport cu 8,4% cotă de piaţă. Pe piaţa locală de EAS, SIVECO se află, şi în 2010, în topul furnizorilor de soluţii pentru managementul afacerilor (Enter­prise Application Suites - EAS), cu o cotă de piaţă de 23,2%, cu 2,4% mai mare faţă de 2009. SIVECO este pe primul loc pe segmentul soluţiilor dedicate întreprinderilor - Enterprise Resource Management, cu 27,3% cotă de piaţă, şi pe piaţa de soluţii Business Analytics, cu 55,2% cotă de piaţă.

Anul acesta, compania împlineşte 20 de ani, iar ţintele sunt creşterea cifrei de afaceri consolidată cu 15%, de la 68 milioane euro la 77 milioane euro, şi continuarea expansiunii internaţionale. „Dorim ca 40% din cifra de afaceri de anul acesta să provină din proiectele pe care le derulăm în alte ţări“, a declarat Doina Binig, vicepreşedinte strategie&chief operating officer. Încă de la înfiinţarea companiei, în anul 1992, cifra de afaceri a avut o creştere constantă. În anul 2011, cifra de afaceri consolidată a ajuns la 68 de milioane euro, faţă de 60 de milioane de euro în 2010.  În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, compania are în prezent 1.200, în creştere cu 50% faţă de 2011.

SIVECO a început în ultimii șase ani o adevărată expansiune internaţională în ţări din Europa Centrală şi de Est, din Uniunea Europeană, din spaţiul Comunităţii Statelor Independente, din Orientul Mijlociu şi Apropiat, din nordul Africii, lansând proiecte în domeniul educaţiei, sănătăţii, administraţiei vamale, agriculturii şi domeniului bancar.

„Noi aveam în plan extinderea încă de dinaintea declanşării crizei economice , iar aceasta nu a făcut decât să accelereze planurile noastre“, a afirmat vicepreşedintele de strategie al SIVECO. Compania are birouri în Dubai, Bruxelles şi Kazahstan.

În ceea ce priveşte proiectele internaţionale, SIVECO are 1.400 de clienţi în 19 ţări de pe trei continente. Unul dintre proiectele importante câştigate anul acesta de companie este cel din Kazahstan, în valoare de aproximativ patru milioane de euro. Este vorba de un proiect eLearning, lecţii digitale predate în limba rusă.

Alte proiecte internaţionale includ: informatizarea sistemului va­mal din Republica Macedonia, infor­ma­tizarea sistemului educaţional din Maroc, informatizarea Casei Naţio­nale de Asigurări de Sănătate din Bul­garia, eContent pentru şcolile din Emiratele Arabe Unite, proiectul eLearning la nivel naţional în Republica Moldova etc.

„Am fost plăcut surprinşi de ţările din Asia Centrală, dar şi de cele din Orientul Mijlociu. Dacă în ţări precum Kazahstan, Azerbaidjan sau Turkmenistan am remarcat ambiţia extraordinară şi investiiţile care se fac în educaţie şi sănătate, aceştia fiind dornici să recupereze decalajul faţă de ţările dezvoltate, în Orientul Mijlociu am observat interesul pentru tehnologii de ultima oră. În ţări precum Dubai sau Kuweit vorbim în prezent despre lecţii pe tablete iPad, de laboratoare virtuale şi realitate augumentată“, a explicat Doina Binig.

Prima firmă românească ce a câştigat contracte cu Comisia Europeană

SIVECO este un jucător activ şi pe piaţa Uniunii Europene, în statele membre sau candidate, şi un partener al Comisiei Europene în peste 20 de proiecte. „Suntem prima firmă românească care a câştigat contracte cu Comisia Europeană şi suntem mândri de acest lucru“, a afirmat Doina Binig.

SIVECO furnizează servicii IT pentru Oficiul pentru Publicaţii al Comisiei Europene - portalul CORDIS (dezvoltarea de software şi servicii de întreţinere pentru portalul CORDIS privind cercetarea şi dezvoltarea (FP7), pentru Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei (EASA) – unde furnizează un sistem de gestionare a documentelor, înregistrărilor şi fluxurilor de lucru, dar şi pentru Institutul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) şi EuropeAid. 

România continuă însă să fie cea mai importantă ţară pentru SIVECO, iar printre proiectele naţionale se numără: programul de Informatizare a Sistemului Educaţional din România - SEI, proiectul de informatizare a sistemului vamal de la Autoritatea Naţională a Vămilor din România,, implementarea sistemului SIVABON la Biroul de Credit din România, proiectul de informatizare a Casei Naţionale de Asigurãri de Sănătate – Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi proiectele de informatizare a activităţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) şi a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

CIFRELE SIVECO

Record de absorbţie a fondurilor europene: 99,65% din 700,42 milioane de euro s-au plătit fermierilor români, corespunzător campaniei anului 2010.

Cea mai complexă soluţie locală de ERP din piaţa românească: 100% acoperire a proceselor de business şi conformitate legală. Experienţa solidă de implementare în peste 80% dintre verticalele din România.

Cât ai da un click: 1 secundă este timpul mediu de răspuns la o cerere de raport de credit cu ajutorul soluţiei SIVABON implementată la Biroul de Credit.

Peste 16 milioane de copii şi adulţi din Europa, Orientul Apropiat şi Africa beneficiază de soluţiile SIVECO de eLearning.

În fiecare oră, în România, se înregistrează 23.000 de servicii medico-farmaceutice şi se generează 70.000 de documente electronice în cadrul Sistemului Informatic Unic Integrat, ce administrează fondul asigurărilor de sănătate.

La fiecare 20 de secunde vămile din Turcia rezolvă o cerere de tranzitare cu ajutorul sistemului modern NCTS, aliniat la standarde europene.

Opt proiecte de eficientizare a managementului activităţilor de producţie nu­cleară.

Retragerile de bani de vineri, reprezintă circa 0,2% din totalul depozitelor filialei Santander, a spus Steve Pateman, şeful filialei. Valoarea totală a depozitelor era de 120 de miliarde de lire la finele anului trecut.

"A fost doar o zi cu o evoluţie negativă", a spus Pateman.

Banca a făcut efoturi pentru a îşi linişti deponenţii. Vulnerabilitatea pe care o au băncile din regat din cauza Spaniei şi a sistemului său bancar fragil îi îngrijorează pe englezi. Nervozitatea acestora a crescut totodată odată cu apariţia zvonurilor privind posibila retrogradare a băncii de către Moody's.

Îngrijoraţi, clienţii au mers la sucursalele Santander şi au sunat la call-centere, pentru a se interesa cu privire la soarta băncii, a spus Pateman.

Şefii de sucursală le-au explicat că filiala Santander este independentă de banca mamă din Spania şi că este controlată îndeaproape de autoritatea de supraveghere a pieţelor financiare din regat. Potrivit lui Paterman, 70% din cei care au vizitat filialele Santander vineri au fost convinşi să nu îşi retragă fondurile. Restul de 30% nu au putut fi convinşi.

Aceştia au spus: "Am căzut în capcană cu Northern Rock şi nu vreau să mi se întâmple din nou", Northern Rock fiind banca din Marea Britanie care a dat faliment în 2007.

Exemplul Santander nu este singular pe continent. Odată ce disensiunile din Grecia au reînceput, elenii au retras din bănci peste 700 de milioane de euro.

"Piața asigurărilor merge destul de prost. Parcul auto s-a învechit, tot mai puține mașini noi intră pe piață, contractele de leasing și de credit au ajuns sau ajung în acest an la maturitate, motiv pentru care mulți proprietari de mașini renunță la polițele de asigurare CASCO", a declarat Lucian Marin, director subscriere nonviață la Groupama.

În plus, neaplicarea amenzilor pentru cei care nu își încheie poliță de asigurare obligatorie de locuință și criza prelungită vor conduce sistematic la o scădere a business-ului asigurărilor generale. Tocmai de aceea, Lucian Marin se așteaptă ca scăderea la nivelul pieței asigurărilor în 2012 să fie de 5%.

Majorarea costurilor cu reasigurarea și a despăgubirilor pentru vătămări corporale în cazul polițelor RCA (de la un milion la patru milioane de euro limita maximă) va conduce în final și la majorarea polițelor auto obligatorii cu 10%-15% pânmă la finalul lui 2012.

Cea mai mare dintre cele trei ţări, România, va fi capabilă să reziste crizei, chiar dacă băncile greceşti au o prezenţă destul de semnificativă în sectorul financiar al ţării, au afirmat oficiali de la bănci centrale şi comerciale pe marginea reuniunii anuale a BERD la Londra, citaţi de CNBC, în ediţia online.

Există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti. ”Există deja măsuri pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci”, a spus Berglöf. ”Noi nu vorbim mult despre asta dar... în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare. Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia”, a adăugat el.

Sprijin de la băncile mamă

Când prima fază a crizei a lovit Europa Centrală şi de Est în 2009, băncile occidentale prezente în regiune şi autorităţile din ţările respective s-au întâlnit în capitala Austriei şi au creat Iniţiativa de la Viena - un acord menit să se ocupe de efectele colapsului băncii Lehman Brothers asupra regiunii CEE (Comunitatea Economică Europeană), aminteşte CNBC. În cadrul Iniţiativei de la Viena, băncile occidentale s-au angajat să menţină fonduri în filialele lor din Est, în ciuda nevoii de capital în băncile-mamă, pentru a preveni o ieşire dezordonată de fonduri din regiune.

Iniţiativa de la Viena a avut succes în asigurarea faptului că nu a existat nicio ieşire semnificativa de capital din ţările est-europene, dar, din cauza crizei datoriilor din zona euro, regiunea încă nu şi-a revenit şi o nouă iniţiativă, denumită Viena 2.0, a fost lansată. Sub Viena 2.0, băncile occidentale s-au angajat să menţină nivelurile de creditare în ţările din regiune ce primesc ajutor de la Fondul Monetar Internaţional, inclusiv România. ”Rată de solvabilitate. Măsuri prudente”, a declarat guvernatorul băncii centrale române, Mugur Isărescu, pentru CNBC.com, când a fost întrebat despre măsurile luate de ţara sa pentru a se proteja împotriva unui posibil efect secundar al crizei din Grecia. Rata solvabilităţii în sistemul bancar din România este de peste 14% şi autorităţile de reglementare locale au declarat că filialele locale ale băncilor elene sunt bine capitalizate. România nu a văzut ieşiri semnificative de capital de portofoliu străin şi niciun semn de retragere a depozitelor de la bănci, a afirmat viceguvernatorul băncii centrale Cristian Popa.

”Nu am văzut niciun semn de retrageri de depozite. Preocuparea noastră este de a preveni ca o posibilă răscumpărare dezordonată a datoriilor (filialelor băncilor străine din România) să aibă loc în viitor, deşi expunerea băncii-mamă la filialele din România până în prezent a rămas în linii mari stabilă”, a adăugat el. ”Ceea ce este important este ca răscumpărarea datoriilor să nu devină dezordonată, excesivă sau prea rapidă. Nici instituţiile financiare internaţionale şi nici ţările gazdă nu doresc să vadă o situaţie în care este creată o criză a creditelor' din cauza gradului de răscumpărare”, a mai spus Popa.

”Împrumuturile de la băncile străine către subsidiarele lor din România nu au scăzut atât de mult. Suntem îngrijoraţi de ceea ce s-ar putea întâmpla de acum încolo”, a adăugat el. Popa a mai afirmat că România lucrează cu Fondul Monetar Internaţional asupra îmbunătăţirii continue a metodologiilor testelor de stres pentru băncile locale, România fiind în prezent unul dintre cele mai avansate state membre ale UE în termeni de teste de stres în sectorul bancar.

Viceguvernatorul BNR consideră că Grecia va fi capabilă să îşi depăşească criza şi să rămână în interiorul monedei unice. ”Eu încă mai cred că este mult mai probabil că Grecia va rămâne în zona euro, dar este important să îndeplinească toate angajamentele”, a spus Popa.

Steven van Groningen, presedintele celei de-a treia mari bănci din România, Raiffeisen Bank Romania, a declarat că nu este îngrijorat de un impact direct al crizei din Grecia, deoarece băncile greceşti din România sunt bine capitalizate. ”Singurul lucru pe care îl văd este un pic de reacţie generală în regiune... valutele sub presiune”, a spus van Groningen. Moneda României a atins recent minime multiple record în raport cu euro, în timp ce investitorii au renunţat la activele percepute ca riscante. ”Trebuie să vedem dacă acest lucru continuă şi monitorizăm impactul asupra consumatorilor cu credite în euro”, a adăugat el. ”Noi nu îl excludem... dar nu mă aştept la nimic şocant”, a spus el.

Van Groningen a adăugat că încrederea consumatorilor în România este scăzuta, afectată nu numai de criza din zona euro şi Grecia, dar de asemenea de schimbările politice recente - cu două guverne prăbuşite în trei luni - şi perspectiva alegerilor viitoare.

Cu toate acestea, el s-a declarat convins că situaţia poate fi 'gestionată' în pofida perspectivei întunecate de pe pieţe. ”Este ca şi cum ai lua un medicament neplăcut, dar ştii că vei trăi şi vei deveni mai puternic”, a conchis van Groningen.

Sursa: Agerpres