Motorola Mobility încalcă un angajament de a licenţia patente în termeni corecţi şi "cere ca Microsoft să îşi retragă produsele de pe piaţă", potrivit Microsoft, transmite Bloomberg.

Apple a făcut o reclamaţie similară la Bruxelles, referitoare la termenii licenţelor acordate de Motorola Mobility.

"Microsoft a depus o plângere oficială la Comisia Europeană împotriva Motorola Mobility. Am făcut acest pas pentru că Motorola Mobility încearcă să blocheze vânzările de PC-uri cu sistem de operare Windows, de console Xbox şi alte produse", se arată într-un comunicat al Microsoft.

Motorola Mobility, Microsoft, Samsung Electronics şi Apple sunt implicate în numeroase litigii în Europa, în condiţiile creşterii cererii de aparate smartphone şi tablete.

Reclamaţiile făcute la Comisia Europeană se referă la corectitudinea licenţierii patentelor, care se bazează pe standarde comune sectorului IT.

Google, care a încheiat un acord de achiziţie a Motorola Mobility pentru 12,5 miliarde de dolari, s-a angajat că această companie va acorda licenţe pentru patente în termeni corecţi şi rezonabili.

"Este de neinteles de ce Comisia Europeana a ignorat faptele: deficitul bugetar al Ungariei a fost, pentru prima data de cand am aderat la Uniunea Europeana in 2004, sub 3% in 2011 si va ramane asa si in acest an, ceea ce plaseaza tara pe locul 8 in topul statelor UE cu cel mai mic deficit. Ca raspuns la prognoza Comisiei Europene care estima un deficit bugetar de 3,25% in 2013, am luat masuri suplimentare pentru reducerea acestuia cu 0,4% din PIB, astfel incat sa ramana sub 3% din nou. Premierul Ungariei l-a informat pe presedintele Comisiei Europene cu privire la aceste masuri", arata cabinetul de la Budapesta care apreciaza astfel ca a luat toate deciziile pentru a indeplini "cerintele si conditiile" Bruxelles-ului.

Cabinetul Orban mai sustine ca propunerea CE este controversata si din punct de vedere juridic pentru ca ar "contrazice spiritul tratatelor UE, deoarece impune sanctiuni ca raspuns la un eveniment viitor presupus". Cu toate acestea, mai precizeaza comunicatul, guvernul maghiar ramane deschis consultarilor cu institutiile UE.

Comisia Europeana a anuntat miercuri ca a decis sa suspende aproape o treime din fondurile de coeziune ce revin Ungariei pentru 2013, reprezentand 0,5% din PIB, in termeni reali - 495 de milioane de euro - din cauza esecului Guvernului de la Budapesta de a lua masuri convingatoare pentru a aduce deficitul bugetar la un nivel de sub 3% din PIB pe 2012, o conditie obligatorie prevazuta in Pachetul privind guvernanta economica - prin care sunt impuse reguli stricte si sanctiuni in cazul nerespectarii indicatorilor macroeconomici.

Acest pachet legislativ a intrat in vigoare in decembrie anul trecut. Ungaria este primul stat UE care intra in procedura de deficit excesiv si careia i se aplica o astfel de sanctiune.

Discuţiile dintre GM, cel mai mare producător auto din lume, şi Peugeot, al doilea mare constructor european, sunt concentrate pe colaborarea pentru producţia de autovehicule şi componente şi într-o măsură mai redusă pe o asociere care ar implica preluarea de participaţii. Pachetele de acţiuni care ar putea fi eventual preluate ar fi reduse, cu valoare mai mult simbolică.

Peugeot a admis anterior că negociază o alianţă cu un partener pe care nu l-a identificat, iar acţiunile producătorului francez au crescut puternic după ce cotidianul La Tribune a raportat că discuţiile cu GM durează de mai multe luni.

Acţiunile Peugeot se aflau în urcare cu 9,5% la 8:49 GMT, limitând declinul de 50% înregistrat în ultimele 12 luni.

"Nu poate exista certitudine în această etapă că discuţiile vor conduce la un acord. Dicustăm în mod obişnuit cu alte companii din industrie, dar nu comentăm mai mult de atât", a spus un purtător de cuvânt al GM.

Chiar dacă au fost identificate posibile sinergii, grupul Peugeot este precaut, pentru a evita acumularea de aşteptări, după eşecul în 2010 al negocierilor avansate pentru un parteneriat cu Mitsubishi Motors.

La fel ca Peugeot, divizia europeană Opel a GM se confruntă cu un proces masiv de restructurare pentru a reduce pierderile cauzate de declinul pieţei auto locale şi de competiţia ridicată dintre producători.

Calificativul pentru credite pe termen scurt a fost confirmat la "C", se arată într-un comunicat al Fitch.

Retrogradarea Greciei urmează anunţului miniştrilor de finanţe din zona euro referitor la implicarea sectorului privat în restructurarea datoriilor statului elen şi prezentarea termenilor preschimbării de obligaţiuni guvernamentale elene. Scăderea ratingului este conformă cu anunţul din iunie anul trecut al Fitch privind abordarea preschimbării de obligaţiuni suverane.

Autorităţile elene şi creditorii privaţi au ajuns la un acord pentru reducerea îndatorării Greciei, prin asumarea de către deţinătorii privaţi de obligaţiuni a unei pierderi de 53,5% din valoarea nominală a titlurilor deţinute. Detaliile furnizate ulterior de statul elen au confirmat intenţia de a introduce clauze pentru impactul colectiv al acordului în privinţa obligaţiunilor aflate sub incidenţa legilor din Grecia.

Dacă procesul de preschimbare va fi finalizat ar determina retrogradarea statului elen la nivelul "RD", "default restricţionat", avertizează Fitch. "RD" este penultima treaptă pe scara de evaluare a Fitch, ultima fiind cea de "default".

La scurt timp după încheierea procesului de preschimbare a obligaţiunilor, calificativul Greciei va fi scos din categoria "RD" şi evaluat la un nivel corespunzător noii situaţii a statului elen.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat, marţi, un pachet de ajutor extern de 130 de miliarde de euro pentru Grecia. Totodată, reprezentanţii deţinătorilor privaţi de obligaţiuni elene au acceptat pierderi de 53,5% din valoarea nominală a unui portofoliu total de circa 200 de miliarde de euro.

"Situaţia din sectorul gazelor este nesustenabilă. Faptul că preţurile de vânzare a gazelor nu cresc afectează investiţiile viitoare în gaze. Anii 2012 şi 2013 vor fi dificili pentru centrala Brazi. În condiţii de piaţă normale putem avea profitabilitate cu această termocentrală pe o perioadă de 20-25 ani. Până când sistemul de reglementare a preţurilor nu se stabilizează vom avea provocări", a afirmat Gheorghe.

Ea a dăugat că OMV Petrom urmăreşte cu atenţie discuţiile dintre Guvern şi FMI privind liberalizarea preţurilor, iar în funcţie de rezultatul acestor discuţii compania îşi va adapta politica investiţională.

Şeful misiunii FMI în România Jeffery Franks, a declarat la începutul lunii februarie că procesul de liberalizare a preţului la gaze ar trebui să înceapă gradual din 2013.

"În sectorul gazelor am convenit că sunt necesare consultări inclusiv cu reprezentanţii industriei de petrol şi gaze, iar în luna aprilie vom discuta o foaie de parcurs incluzând aspecte precum dereglementarea preţurilor şi mecanismele de protecţie a consumatorilor cei mai vulnerabili", a spus oficialul FMI.

Întrebat despre calendarul scumpirilor la gaze, Franks a firmat că foaia de parcurs va fi stabilită pe baza discuţiilor din aprilie, când va avea loc următoarea evaluare a acordului preventiv.

Termocentrala Petrom de la Brazi va fi pornită probabil în a doua jumătate a acestui an, după ce testele finale au fost întrerupte de "factori tehnici externi", se arată într-un comunicat transmis la începutul lunii februarie de grupul austriac OMV.

OMV Petrom a anunţat în luna ianuarie că au avut loc unele defecţiuni la termocentrala de la Brazi, fără a preciza când urma să fie pusă în funcţiune unitatea.

Construcţia termocentralei a început în 2009, valoarea investiţiei fiind de 500 milioane de euro.

Termocentrala are o putere instalată de 860 MW, comparabilă cu un reactor nucleare al centralei de la Cernavodă, şi se estimează că va acoperi 8% din producţia de electricitate la nivel naţional.

Ratingurile BCR, controlată de grupul austriac Erste, pentru credite pe termen lung în monedă locală (Baa2) şi monedă străină (Baa3) au fost plasate sub evaluare pentru retrogradarea de la perspectiva stabilă, se arată într-un comunicat transmis de Moody's.

Totodată, ratingul BCR pentru datoriile pe termen scurt în monedă locală (Prime-2) şi monedă străină (Prime-3) sunt evaluate în vederea retrogradării.

Perspectiva stabilă a ratingului de stabilitate individuală (BFSR) al BCR este de asemenea revizuită în vederea retrogradării.

În cazul Raiffeisen Bank SA, parte a grupului austriac cu acelaşi nume, ratingul depozitelor pe termen lung în monedă locală Baa3 este evaluat în vederea modificării perspectivei pozitive, iar calificativul Baa3 pentru datoriile pe termen lung în valută ar putea pierde perspectiva stabilă.

Ratingul Raiffeisen Bank pentru datorii în monedă locală şi străină Prime-3 este evaluat în vederea retrogradării, iar perspectiva stabilă atribuită ratingului BFSR "D" ar putea fi modificată în sens negativ.

Anunţul Moody's afectează subsidiare din regiune ale Erste, Raiffeisen (Austria), ING (Olanda), Banco Comercial Portugues (Millennium), Commerzbank (Germania), Intesa Sanpaolo (Italia), KBC (Belgia), Citigroup (SUA), Natixis (Franţa), Rabobank şi Societe Generale (Franţa).

Decizia agenţiei reflectă temeri privind deteriorarea "capacităţii şi/sau disponibilităţii" băncilor mamă de a oferi sprijin subsidiarelor vizate, în urma plasării sub evaluare în vederea retrogradării, pe 15 februarie, a 16 bănci de anvergură globală din Europa, SUA şi Japonia şi 114 instituţii financiare europene.

"Sunt informaţii pe piaţă potrivit cărora City Mall ar putea fi transformat în spital. Dacă se va lua această decizie ar fi o transformare aventuroasă, având în vedere structura mall-ului", a afirmat, într-o conferinţă de presă, James Heyworth Dunne, şeful departamentului capital market al CBRE România.

Investitorul grec a răscumpărat anul trecut centrul comercial City Mall din Bucureşti, pentru 17,3 milioane euro. Papalekas a deţinut proiectul în 2006 şi l-a vândut cu 103,5 milioane euro fondului australian APN European Retail.

Centrul comercial City Mall, amplasat lângă cimitirul Bellu din Capitală, a intrat în faliment în noiembrie anul trecut, din cauza unor datorii de 76 milioane de euro. Principalii creditori ai societăţii sunt UniCredit Bank Austria AG, UniCredit Ţiriac Bank şi Bancpost şi foştii proprietari ai centrului comercial. Cele trei bănci finanţatoare ale proiectului au de recuperat 176 milioane lei (peste 41 milioane de euro), din care Bancpost 21,6 milioane lei (circa 5 milioane de euro), UniCredit Bank Austria - 153 milioane de lei (35,7 milioane de euro), iar UniCredit Ţiriac Bank 1,28 milioane de lei (circa 300.000 euro).

Mall-ul are o suprafaţă construită de 31.000 metri pătraţi, din care 19.000 metri pătraţi închiriabili.

Acţiunile OMV sunt în urcare puternică pe bursa de la Viena, cu aproximativ 4,5%.

Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011 şi sunt pe cale să fie finalizate, se arată într-un comunicat transmis miercuri de OMV Petrom.

Zăcământul a fost descoperit în urma forării puţului Domino-1 de către ExxonMobil, prima operaţiune la mare adâncime în largul ţărmului românesc, cu o adâncile de peste 3.000 de metri. Domino-1 este amplasat în Blocul Neptun, la 170 de kilometri de ţărm, în ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri, se spune în comunicat.

"ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, afiliată ExxonMobil corporation, şi OMV Petrom SA, subsidiară a grupului OMV, confirmă o potenţială descoperire semnificativă în largul ţărmului României (...) Este prea devreme în procesul de evaluare şi explorare pentru a determina dacă blocul Neptun se va dovedi în final exploatabil comercial sau nu. Totuşi, dacă viitoarele lucrări vor confirma fezabilitatea tehnică şi comercială a producţiei de gaze naturale la mare adâncime în blocul Neptun, viitoarele investiţii în fazele de explorare şi dezvoltare ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari, iar prima extragere ar putea avea loc cel mai devreme spre sfârşitul deceniului", se spune în comunicat.

ExxonMobil şi OMV Petrom intenţionează să continue lucrările în acest an, rezutatele achiziţiei de date seismice urmând să determine următoarele etape, notează companiile.

Piaţa românească a gazelor naturale a crescut anul trecut cu 3%, la 14,2 miliarde metri cubi, potrivit datelor prezentate miercuri de OMV Petrom.

Astfel, descoperirea Exxon-Petrom din Marea Neagră este echivalentă cu de trei până la şase ori cererea internă anuală, la rezervele estimate de companii.

Petrom a extras anul trecut 5,23 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai mult decât în 2010.

Celălalt mare producător de gaze din România, compania de stat Romgaz, produce cantităţi apropiate de cele extrase de Petrom.

Consumul intern este acoperit atât din producţia Romgaz şi Petrom, cât şi prin importuri din Rusia, de la grupul Gazprom.

Producţia de gaze a OMV a stagnat anul trecut la aproximativ 8,3 miliarde metri cubi, reiese din datele prezentate miercuri de grupul austriac.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pntru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi, a declarat în octombrie că rezervele sigure de gaze naturale ale României sunt estimate să acopere consumul pentru următorii 15 ani, dar ar putea creşte după ce companiile care deţin concesiuni de explorare vor începe lucrările în Marea Neagră.

Rezervele sigure de gaze naturale se ridică la 109 miliarde metri cubi, iar rezervele potenţiale sunt de 660 miliarde metri cubi. România produce anual circa 11 miliarde metri cubi de gaze naturale, potrivit şefului ANRM.

Printre companiile care deţin perimetre concesionate în Marea Neagră se numără OMV Petrom, ExxonMobil (SUA), Lukoil (Rusia), Sterling Resources (Marea Britanie) şi MOL (Ungaria).

România producea spre sfârşitul anilor '70 şi în anii '80 peste 30 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, cu vârfuri la mai mult de 35 de miliarde, însă producţia a scăzut gradual după 1989.

La ora 14:44 GMT, petrolul Brent cu livrare în aprilie era tranzacţionat în creştere cu 36 de cenţi, la 122,02 dolari pe baril, după un vârf de 122,19 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel după mai 2011.

Cotaţia petrolului destinat pieţei americane, pentru luna aprilie, este în scădere cu 26 de cenţi, la 105,99 dolari pe baril.

O delegaţie a agenţiei Naţiunilor Unite pentru supraveghere în domeniul nuclear a plecat din Iran după eşuarea discuţiilor legate de programul autorităţilor de la Teheran pentru energie atomică, care este suspectat de Occident că ar masca activităţi militare.

"Iranul este principala problemă care susţine preţurile la un nivel ridicat", a declarat Andy Sommer, analist la compania EGL din Elveţia.

Rusia a avertizat miercuri Israelul să nu atace Iranul din cauza programului nuclear, întrucât o acţiune militară ar avea consecinţe catastrofale.

Cumpărătorii din Europa şi Asia îşi reduc achiziţiile de ţiţei iranian. Uniunea Europeană va opri complet importurile de petrol din Iran,din iulie, în timp ce China, India şi Japonia intenţionează să reducă achiziţiile de ţiţei iranian cu cel puţin 10%.

Pe de altă parte, activităţile din sectorul serviciilor al zonei euro au scăzut neaşteptat în această lună, ca şi cele din industria prelucrătoare din China.

Moneda elveţiană s-a apreciat cu mai mult de 60% în ultimii patru ani, ajungând la 2,2 lei la 3,6 lei/franc pe fondul volatilităţii pieţelor financiare, care a determinat investitorii să se refugieze în active considerate sigure. Şansele de apreciere în continuare a francului sunt însă minime în condiţiile în care cursul pare să fi atins un punct de echilibru în ultimele luni.

Totuşi, clienţii care au pariat pe franc la începutul crizei au câştigat de două ori mai mult decât dacă şi-ar fi ţinut banii într-un depozit în lei. Spre exemplu, un client care ar fi pus 5.000 de franci (echivalentul a 11.000 de lei) într-un depozit în 2008 ar avea în prezent în cont echivalentul a aproape 19.000 de lei.

Volumul depozitelor în alte monede decât lei şi euro a crescut cu 47% de la sfârşitul lui 2008, când criza îşi făcea resimţită prezenţa pe plan local, ajungând la echivalentul a 5 mld. lei, potrivit datelor BNR. Statisticile băncii centrale nu indică însă ce proporţie din aceste depozite sunt constituite în franci, dolari, lire sterline sau alte valute.

Pe locul doi, devansând serviciile medicale, energia și telecomunicațiile, se află serviciile imobiliare, 30% dintre cei care au participat la studiu fiind de acord cu acest lucru.

Totodată, din punct de vedere al unei potențiale schimbări strategice a companiilor în care activează, membrii IAA și-au împărțit în mod egal voturile, respectiv 50% intenționează să abordeze noi direcții anul acesta, în timp ce cealaltă jumătate își va menține strategia economică aleasă.

”Acest context economic este favorabil companiei în care lucrez și nu ne vom schimba direcția strategică, una dintre oportunități fiind reprezentată de creșterea numărului de clienți”, spune Andrei Stamatian, Prim Vice Președinte CEC Bank.

Mediu politic instabil, risc pentru creșterea economică.

Pe de altă parte, conform aceluiași studiu, 37% dintre participanți au menționat mediul politic instabil ca factor principal de risc, ce poate genera decizii populiste în perioada electorală sau politici economice guvernamentale prociclice, cauzând astfel derapaje inflaționiste.

Factorul de pe locul secund ocupă ponderea de 31% și este reprezentat de o posibilă deteriorare a climatului economic în UE, strâns corelată cu prăbușirea euro, scăderea exporturilor, criza din Europa și riscurile politice din țările emergente. De asemenea, 19% dintre cei chestionați au prezentat ca factor de risc dezechilibre economice naționale determinate de creșterea taxelor, a inflației, criza lichidităților, volatilitatea cursului valutar, impactul puternic al crizei asupra băncilor străine prezente în România.

”Principalii factori de risc pentru o creștere economică sustenabilă sunt reducerea exporturilor, urmată îndeaproape de deciziile populiste într-o perioadă electorală”, subliniază Alexandru Ghiță, președinte Educativa Grup.

România a fost puternic afectată de contextul economic actual și resimte orice schimbări petrecute într-un cadru internațional, ca urmare a unei economii fragile, afectată de măsuri tot mai convenționale. Astfel, în sectorul serviciilor financiare contextul provocator a fost redat de incidentele de plată prezente într-un număr mare și datorate schimbării strategice a clienților din sectorul bancar; ieșirilor de pe piață a unor jucători principali, o atenție sporită acordată prețului, comparativ perioadei anterioare și consolidările bancare susținute de fuziuni și achiziții.

”Multe companii au redus sau chiar eliminat bugetul alocat consultanței externe, concentrăndu-se doar pe o parte a ecuației (reducerea costurilor), însă pierzând din vedere potențialul de creștere a veniturilor oferit de inovație”, este de părere Ioan Carpus, Managing Partner Six Paths Consulting. În acest context, 50% dintre respondenții sondajului împărtășesc o viziune optimistă și susțin perspectiva unei creșteri economice situată în intervalul de până la 1,5%.

INSEAD Alumni Association România (IAA Romania) reprezintă organizația absolvenților INSEAD din România, creată cu scopul de a stabili o legătură între toți absolvenții INSEAD de pe piața locală. Cu trei campusuri, în Europa (Franța), Asia (Singapore) și Orientul Mijlociu (Abu Dhabi), INSEAD este una dintre cele mai mari școli de business din lume, reunind oameni, culturi și idei care transformă organizații.

Intrarea în insolvență a companiei Diverta la mijlocul anului 2010, pentru datorii de zece milioane de euro, a făcut ca piața jocurilor video de la noi să înregistreze o scădere de 20% faţă de 2010, ajungând la nivelul din 2009. 

"Dacă în 2002-2003 în lanțul de librării Diverta se vindeau 70% dintre jocurile distribuite de Best Distribution, în prezent este vorba de un procent de 7-8%", conform oficialilor companiei.

Piaţa totală de jocuri video a fost în 2010 de 18 milioane de euro, potrivit reprezentanţilor Best Distribution, companie care deţine o cotă de 65% pe această piaţă.

Un alt motiv al scăderii pieţei de jocuri video din ţara noastră este acela că puterea de cumpărare a scăzut, iar utilizatorii preferă să descarce jocurile ilegal de pe Internet. "Doar 2-3% dintre români cumpără jocuri oficial. Dacă legea ar fi aplicată şi dacă doar 1% dintre românii s-ar decide să cumpere jocuri originale piaţa ar creşte cu 50%", potrivit oficialilor Best Distribution.

În ceea ce priveşte piaţa anul acesta, semnele nu sunt foarte bune, iar compania a decis să renunţe să mai sprijine retailerii, în sensul că nu va mai subvenţiona jocurile şi nu va mai face recomandări de preţuri. Acest lucru înseamnă că un joc video ar putea avea preţuri mult diferite de la magazin la magazin.

Cele mai multe jocuri distribuite de Best Distribution sunt vândute în prezent de retailerul Altex, urmat de eMAg. Magazinul propriu Gameshop, deschis în luna mai a anului trecut a fost închis la presiunea retailerilor care se simţeau amenintaţi, considerând că distribuitorul de jocuri are în plan să deschidă un lanţ de astfel de game shop-uri la nivel naţional. Cel mai vândute jocuri anul trecut au fost World of Warcraft, Call of Duty: Modern Warfare 3, Fifa 12 şi Battlefield.

Potrivit companiei de audit PricewaterhouseCoopers (PwC), piaţa mondială de jocuri video a fost evaluată anul trecut la 56 miliarde dolari şi a crescut cu peste 60% faţă de 2006.

PwC previzionează că jocurile video vor fi sectorul media cu cele mai rapide creşteri în următorii ani, cu vânzări care se aşteaptă să crească la 82 miliarde dolari până în 2015.

De asemenea, evoluţii interesante în raport cu leul au avut valutele exotice, cum ar fi realul brazilian, dolarul australian sau cel neozeelndez, faţă de care moneda naţională s-a depreciat destul de mult în cele câteva săptămâni care s-au scurs de la 4 ianuarie încoace, adică din prima zi de tranzacţionare de pe piaţa monetară de la noi din acest an.

Forintul, cap de afiş

De la început de an, leul a suferit o depreciere uriaşă în raport cu forintul. Astfel, dacă 100 de forinţi valorau pe patru ianuarie 1,35 lei, acum cotaţia a ajuns deja la 1,51 lei. Evoluţia implică un câştig de nu mai puţin de 11,8%.

Forintul a recuperat astfel o parte din deprecierea puternică pe care a suferit-o la finalul anului trecut, din cauză că investitorii şi-au pierdut încrederea în guvernul Viktor Orban. Reîncrederea inevstitorilor a revenit şi ca urmare a reluării discuţiilor dintre oficialii de la Budapesta şi cei ai Comisiei Europene şi FMI pentru un nou acord de împrumut.

Zlotul polonez a evoluat şi el bine în raport cu leul, de la 0,96 lei la început de an, la 1,04 lei, ieri, ceea ce indică o diferenţă de 8,3%.

De asemenea, lira turcească a crescut puternic faţă de leu, de la începutul anului. Contravaloarea lirei a crescut de la 1,77 lei, pe 4 ianaurie, până la 1,88 lei, ieri, ceea ce implică un câştig de 6,2%.

Aurul a avut şi el o evoluţie interesantă. Valoarea unui gram din metalul preţios a crescut de la 170 de lei, la început de an, până la 183 lei, ieri, ceea ce implică un plus de 7,6%.

Valutele exotice continuă clasamentul

Considerate acum de investitori noile plasamente vedetă, dolarul australian sau cel neozeelnadez, precum şi realul brazilian, nu şi-au dezamăgit nici la început de an investitorii.

Spre exemplu, dacă un dolar australian valora pe patru ianuarie 3,43 de lei, ieri cotaţia ajunsese deja la 3,51 de lei, diferenţa fiind de 2,3%, un câştig substanţial pentru cele nici două luni de zile care s-au scurs de la începutul anului.

Realul brazilian a avut o evoluţie şi mai interesantă. În prima şedinţă de tranzacţionare un real valora 1,81 lei, pentru ca ieri cotaţia să ajungă la 1,91 lei, ceea ce implică o diferenţă de curs de 5,5%.

Câştiguri bune ar fi avut şi cei care investeau în dolarul neozeelandez. O monedă valora 2,61 lei la început de an, iar aucm a ajuns la 2,74 lei. Diferenţa este şi aici semnificativă: 4,9%.

În această perioadă de criză în care, mai ales pentru oamenii de rând, orice bănuţ contează, două dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare - SIF Muntenia şi SIF Moldova - au găsit de cuviinţă să bage mâna în buzunarele micilor acţionarii - aşa-numiţii cuponari - confiscându-le, pur şi simplu, dividendele care li se cuvin. Astfel, ca urmare a unor decizii adoptate de  conducerile celor două SIF-uri în 2006, acţionarii care nu îşi ridică dividendele timp de trei ani, pur şi simplu, îşi pierd acest drept. Măsura a fost anunţată la vremea respectivă doar pe paginile de internet ale celor două societăţi. Or, din cei aproximativ zece milioane de mici acţionari vizaţi, foarte puţini aveau acces la internet. Ca urmare, din 2006 şi până în prezent, SIF Muntenia a confiscat dividende în valoare totală de peste 14 milioane de euro, iar SIF Moldova, de peste 11 milioane de euro.

„Cuponarii“ - principalele victime

Aşadar, cei mai afectaţi sunt aşa-zişii „cuponari“, adică cei care deţin doar câteva acţiuni, provenite din subscrierea celebrelor certificate de proprietate primite la mijlocul anilor ‘90, atunci când au fost înfiinţate cele cinci fonduri ale proprietăţii private - Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat-Crişana - transformate ulterior în societăţi de investiţii finaciare. Pentru a adopta această măsură bizară şi ilegală, prin care, iată, în fiecare an, milioane de acţionari sunt deposedaţi de dividendele care li se cuvin, fără ca aceştia măcar să ştie, şefii celor două SIF-uri se prevalează de un act normativ de pe vremea lui... Gheorghe Gheorghiu-Dej: Decretul nr. 167/10 aprilie 1958, privitor la prescripţia extinctivă, adoptat de Marea Adunare Naţională a RPR. (O decizie luată de autorităţile comuniste, sub presiunea organismelor internaţionale, pentru a returna bunurile mobiliare pe care mulţi le deţineau, încă, în România, sub diferite forme: depozite bancare, obligaţiuni de stat etc. Dar, pe lângă faptul că, în 1958, în RPR nu existau „societăţi de investiţii financiare“ la articolul 22, chiar decretul cu pricina stabileşte: „prescripţia nu se aplică privitor la drepturile de proprietate şi la cele de uzufruct“.

Jaful continuă

 Zilele trecute, SIF Moldova a afişat pe site-ul său convocatorul pentru AGA din 5 aprilie 2012. La punctul 10 al ordinii de zi este prevăzut: Discutarea şi aprobarea prescrierii dreptului de a solicita plata dividendelor cuvenite acţionarilor şi neridicate timp de trei ani şi înregistrarea acestora la „alte venituri“. Este vorba de 5.006.457 de lei, adică de peste un milion de euro. Aşadar, jaful continuă. Conducerea SIF Moldova ne-a transmis printr-un e-mail că măsura a fost aprobată în AGA şi că va fi aplicată în continuare. Şi SIF Muntenia consideră că nu încalcă legea şi, la solicitarea noastră, ne-a comunicat că sumele respective au fost folosite „în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru ducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al SIF Muntenia“. Ar trebui ca Parchetul General să se autosesizeze în acest caz flagrant de furt din proprietatea privată. De asemenea, ar trebui să se sesizeze şi Comisia Naţională a Valorilor Imobiliare, care are obligaţia de a efectua verificări la cele două SIF-uri şi de a adopa deciziile legale. Nu în ultimul rând, solicităm SIF Muntenia şi SIF Moldova să afişeze pe site-urile lor listele cu acţionarii cărora le-au confiscat dividendele, începând cu anul 2006 şi până în prezent, cu numele şi prenumele celor în cauză, precum şi cu şi sumele care le-au fost confiscate fiecăruia în parte.

„O măgarie tipic dâmboviţeană“

Senatorul Iulian Urban, preşedintele Asociaţiei de Asistenţă pentru Consumatori, atrage atenţia acţionarilor în cauză că, din punct de vedere juridic, li se prescrie posibilitatea de a-şi  revendica drepturile în instanţă. „Desigur, SIF-urile pot invoca, juridic, prescrierea, dar din punct de vedere uman, moral, este o mizerie, o măgărie tipic dâmboviţeană. Pe de altă parte, aceşti mici acţionari nu trebuie să stea să aştepte ca cineva să le dea cu linguriţa informaţiile despre ce se întâmplă cu acţiunile lor. Au un reprezentant în CA, dar ăsta s-a dat cu şefii... Atunci, să se asocieze, să facă demersuri, să ceară demisia celor din conducere care le calcă în picioare drepturile ş.a.m.d“, explică Urban.

     Grecia trebuie să ramburseze datorii în valoare de 14,5 miliarde euro care ajung la scadenţă la data de 20 martie.
     
     Autorităţile de la Atena, care au stabilit un plan de austeritate de 3,3 miliarde euro pentru acest an, s-au declarat "foarte mulţumite" de noul pachet de sprijin extern.
     
     
     Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu a decis cu cât va participa la ajutorul public de 130 miliarde euro destinat Greciei. Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat că instituţia pe care o conduce va lua o decizie în a doua săptămână a lunii martie.
     La finele săptămânii trecute, unele surse anonime citate de presa străină declarau că FMI va contribui cu doar 13 miliarde euro (10%) la cel de-al doilea plan de asistenţă financiară pentru Grecia. La pachetul anterior, FMI a contribuit cu 27%.

After a wobbly start, Japan’s Nikkei Stock Average JP:NIK +0.88%  rose 0.8% as the dollar extended its recent gains against the Japanese currency.

Elsewhere in the region, South Korea’s Kospi KR:0100 -0.01%  traded up 0.1%, Australia’s S&P/ASX 200 index AU:XJO +0.24%  rose 0.2%, and the Shanghai Composite Index CN:000001 +0.45%  traded up 0.5%.

Hong Kong’s Hang Seng Index HK:HSI -0.08%  remained lower, however, trading down 0.1%.

Stocks slipped in early trading after doubts over the durability of the latest Greek rescue plan and an increase in oil prices to a nine-month-high settlement later took the wind out of Wall Street’s sails, with the main indexes closing near Friday levels. Read more on Tuesday crude-oil trading. Read more on U.S. stocks.

Nymex light sweet crude oil futures retreated a touch in Asian electronic trading hours, with the benchmark March contract CLH2 +3.49%  down 15 cents, but traded over $106 a barrel at $106.09.

Energy firms advancing on Wednesday included Inpex Corp. JP:1605 +1.41%   IPXHY +2.58% , up 1.4% in Tokyo, and PetroChina Co. HK:857 +0.52%   PTR -2.06%  rising 0.7% in Hong Kong.

The Wednesday morning release of “flash” estimates of HSBC’s China manufacturing Purchasing Managers’ Index showed an improvement from January but remained slightly in contractionary territory. See report on HSBC China flash PMI results.

Andrew Sullivan at Piper Jaffray said that the flash PMI reading means that next week’s main PMI number is likely to be around the 50 level that separates expansion from contraction. That means the door is still open for China to undertake more policy-easing moves to support growth, he said.

Sullivan, citing the early weakness for Asian stocks, said the Greek rescue plan announced Tuesday “didn’t give people detail or confidence.”

Still, “it’s getting to the point where people are feeling that developments in Europe are becoming largely irrelevant to Asia,” he said.

Japanese car makers swung to gains as the dollar strengthened against the yen USDJPY +0.26% , with Toyota Motor Corp. JP:7203 +1.96%   TM -0.07%  up 1.1%, Nissan Motor Co. JP:7201 +2.01%   NSANY -1.24%  adding 1.9%, and Mitsubishi Motors Corp. JP:7211 +2.06%   MMTOF 0.00%  gaining 2.1%.

The moves came as the U.S. dollar lifted to highest level against the yen since August of last year, trading at ¥79.96.

Firms leveraged to the domestic Japanese economy also showed some strength, with Fast Retailing Co. JP:9983 +1.03%   FRCOF +3.48%  up 1%, J. Front Retailing Co. JP:3086 +2.90%  gaining 2.9%, and private-security firm Secom Co. JP:9735 +2.15%   SOMLF +0.53%  tacking on 2%.

In Hong Kong, shares of Alibaba.com Ltd. HK:1688 +42.27%   ALBCF +4.66% shot up 42.1% as it resumed trading for the first time since Feb. 9, after its parent confirmed that it plans to take Alibaba.com private. See report on Alibaba privatization plans.

Property firms also climbed in Hong Kong, with China Overseas Land & Investment Ltd. HK:688 +3.89%   CAOVF +6.38%  gaining 3.9%, and China Resources Land Ltd. HK:1109 +2.85%   CRBJF +2.73%  up 2.9%.

However, top Hang Seng Index component HSBC Holdings PLC HK:5 -1.12% HBC -0.08% , which has sizeable European exposure, fell 1.1%.

Losses from exporters also worked to crimp the Hong Kong market, with Li & Fung Ltd. HK:494 -3.67%   LFUGF -0.44% falling 3.7%, and Esprit Holdings Ltd. HK:330 -1.23%   ESHDF +26.39%  down 1.2% ahead of its earnings, due out Thursday.

Earnings contributed to trading action in Australia, with CSL Ltd. AU:CSL +2.65%   CMXHF +2.07%  up 2.8% after reporting a slight drop in first-half net profit but raising its second-half outlook due to strong demand for its products.

Seven West Media Ltd. AU:SWM +7.65%   WANHF 0.00% improved by 8.2% after the newly merged media firm reported a sharp jump in first-half net profit.

Sarah Turner is MarketWatch's bureau chief in Sydney.

The world's No. 3 personal computer maker projected sales would be down 7 percent this quarter from the previous quarter, when it posted revenue of $16 billion. That translates into about $14.9 billion, below the average forecast for roughly $15.2 billion.

Dell's fiscal fourth quarter earnings also came in below Wall Street's view as strength in its corporate business unit was offset by the weakness in the division that caters to public businesses.

Chief Financial Officer Brian Gladden said profit margins for the quarter were hurt by a combination of weakness in U.S. public spending, discounting of the leftover inventory of its previous generation phones and the lingering impact of the Thailand flood on its product mix.

"We just didn't get the mix of drives that we wanted and it really forced us to sell less configured lower-end systems and prevented us from accessing higher margin more highly configured systems," he said.

Gladden said he expected the hard-disk drive issues to continue this year.

PC makers have grappled with slackening demand as mobile devices such as Apple Inc's iPad erode market share, while a shortage of hard drives after flooding in Thailand crimped supply.

Investors were disappointed by the "lack of the upside in the quarter," ISI Group analyst Brian Marshall said. "It's going to take a little bit of time for Dell to turn around the tanker ship."

"They have $65 billion revenue and it takes a long time to move the needle to more strategically relevant revenue sources and we are just not seeing signs of progress yet," he said.

Dell has been trying to boost profit margins by getting out of low-margin businesses and focusing on being a one-stop-shop for business customers.

For fiscal 2013, the company said it expects non-GAAP earnings per share to exceed $2.13.

ENTERPRISE BUSINESS SHINES

Revenue in Dell's fiscal fourth quarter was up 2 percent at $16 billion, in line with the average analyst estimate of $15.96 billion according to Thomson Reuters I/B/E/S.

The company posted a net income slide of 18 percent to $764 million, or 43 cents a share, for the period, down from $927 million, or 48 cents a share, a year earlier. Excluding one-time items, it earned 51 cents a share, a penny below the 52 cents expected.

Dell's large-enterprise business held up well, increasing sales 5 percent in the quarter to $4.9 billion, as corporations continued to upgrade aging hardware.

Gladden told Reuters that he expects business spending in Dell's enterprise unit to continue to be strong this quarter.

Dell's public business generated revenue of $3.9 billion, which was down 1 percent from a year ago due to weakness in the United States and Western Europe while Dell's sales to consumers fell 2 percent over the same period.

Dell's gross margin rose to 21.1 percent from 20 percent a year earlier.

The shares of Dell, which vies with market-leading Hewlett Packard Co, slid to $17.36 in extended trading after closing on Nasdaq at $18.21.

(Reporting By Poornima Gupta; editing by Richard Chang and Andre Grenon)

Powerful members of the central bank's 23-man governing council are privately hoping demand at the February 29 auction will fall well short of the 1 trillion euros some expect, backing their view that it should be the last.

Central bank sources say they are worried that banks will become too reliant on ECB funds, removing the incentive to restart lending between themselves.

The ECB first offered banks low cost three-year money in December to stave off a freeze in interbank lending that threatened to make the region's debt crisis much worse.

Banks flocked to take advantage of the offer, filling their coffers, and ECB President Mario Draghi said "a major, major credit crunch" had been averted.

Some European officials have been hoping the central bank would carry on supporting the economy with a series of subsequent cheap money auctions, known as LTROs.

But the ECB wants to keep pressure on governments to improve their defense of the euro zone with better economic policies and by bolstering their European Stability Mechanism (ESM) firewall which will come into being by mid-year.

Making hundreds of billions of euros easily available to banks over a three-year period also risks fuelling a credit binge that some central bankers worry could push up inflation.

The ECB funneled banks nearly half a trillion euros in cash at the first operation on December 21. A Reuters poll of over 60 economists showed a mid-range expectation for it to allot another 492 billion euros next week with some expecting up to a trillion to be taken.

TOO GENEROUS

The first LTRO, or longer-term refinancing operation, has already eased market pressures.

Borrowing costs for Italy and Spain - at the epicenter of the crisis last year - have fallen, while parts of the interbank lending market have reopened and stock markets have rallied.

Only 15 out of 63 analysts polled by Reuters said banks would bid in the second auction because they needed the cash to shore up their own balance sheets. But with the money costing just one percent, bid they will.

ECB officials accept they have to help the banking sector but they also want to send a message that the unprecedented liquidity provision will end.

Bundesbank chief Jens Weidmann has warned that "too generous" supply of liquidity could create risky incentives for banks, which could in turn store up future inflation risks.

Bank of Finland chief Erkki Liikanen is also worried about ample liquidity provision leading to future problems and has said the ECB must think about how to unwind the extraordinary measures. Other senior policymakers are concerned too.

"SARKOZY TRADE"

If banks used the first LTRO to plug their funding needs and fend off a credit crunch, ECB officials hope they could use the second more aggressively to buy higher-yielding bonds, especially from Italy.

Anecdotal evidence suggests banks in Spain used the first LTRO to make most use of this "Sarkozy trade" - a term adopted by markets after the French president suggested governments look to banks that tapped the ECB operation to buy their bonds.

Italy faces a debt issuance hump in the next few months and could do with the second LTRO fuelling demand for its debt. It needs to sell around 45 billion euros of its bonds a month in both March and April versus 19 billion in February.

John Fitzgerald of the Economic and Social Research Institute, a Dublin-based think tank, said further long-term funding from the ECB beyond February may not be necessary.

"Once they have got Spain and Italy over the line in terms of refinancing needs, with much of this refinancing set to be done by March, the need for the LTRO may well disappear," said Fitzgerald, who also sits on the Irish central bank's board.

"The ECB will be able to breath a sigh of relief. It appears this mechanism was enough to turn the markets and that the risk of a collapse in the system is less today."

While ECB officials expect the second LTRO to give a boost to lending as well as bond-buying, they are nonetheless worried about banks becoming dependent on the ECB or heightened liquidity provision leading to irresponsible banking decisions.

Some at the ECB believe banks should now be redoubling their efforts to raise fresh capital, as UniCredit recently did through its rights issue, and fear the ECB's help will create zombie banks reliant on central bank support.

The ECB is also concerned the interbank market is not yet functioning fully. Bankers themselves see this concern.

"If you are flooding the market with cheap refinancing then there comes a point when you are preventing the market from working because nobody is going to borrow from another bank at X percent if they can borrow from the ECB at Y percent," said a senior banker at a leading global bank.

The ECB expects governments to take responsibility for banks that prove too weak to help with extra liquidity and believes states should step in if, in three years when the funding term comes to an end, they are incapable of repaying the credit.

And while governments have made progress dealing with budgets, growth and economic governance, the ECB wants them to bolster the firewall provided by the EFSF and ESM bailout funds and is looking for progress at a March 1-2 meeting of leaders.

This puts the onus squarely on governments, led by euro zone paymaster Germany, to respond to the debt crisis once the ECB has unleashed its second three-year lending operation.

This may come as something of a shock to some banks and officials. One senior EU official said he had expected the ECB would offer banks a third round of long-term funding.

"We expected a third," he said. "They (ECB) have always said they will keep an eye on how the market is evolving. My guess is that they are hedging their bets."

(Writing by Paul Carrel, editing by Anna Willard)

Alibaba Group is offering investors HK$13.50 ($1.74) in cash per share to take Alibaba.com private, the same price as at the company's IPO in 2007, the two firms said in a statement late on Tuesday.

The plan to take Alibaba.com private had nothing to do with separate complex talks with Yahoo on buying back part of the U.S. Internet pioneer's 40 percent stake in Alibaba, the Chinese firm said.

"Taking Alibaba.com private will allow our company to make long-term decisions that are in the best interest of our customers and that are also free from the pressures that come from having a publicly listed company," said Ma, who is chairman of Alibaba Group and board chair of Alibaba.com.

The offer is at a more than 60 percent premium to Alibaba.com's 60-day average closing price. The shares were suspended earlier this month at HK$9.25 - a 12-week closing high, but down 30 percent from last July. The stock will resume trading on Wednesday.

The offer is for the 27 percent of Alibaba.com that Alibaba doesn't already own. The shares are held by investors including Morgan Stanley, Vanguard Group and Capital International, according to Thomson Reuters data.

"If you're an existing shareholder, that's great news. It's a 46 percent increase from the last close," said Jin Yoon, a Hong Kong-based analyst with Nomura.

"The business was going through some significant changes and getting to that type of premium would have taken some significant amount of time. So, if you're a shareholder, you weren't going to see that kind of upside in the near term."

The moves leaves Ma still to tackle the issue of how to deal with the Yahoo stake, bought in 2005 by handing its China Yahoo operations to Alibaba, plus about $1 billion.

Ma has been trying to buy back part of the stake, but talks on a complex asset swap - that might would have given Yahoo cash, a possible holding in Alibaba operating assets and still with 15 percent of Alibaba Group - have stalled, sources said, over how to value Taobao, Alibaba's fast-growing online retail business.

Alibaba Group will finance the Alibaba.com deal through external funding and internal cash resources, it said.

Alibaba has signed a $3 billion loan giving it the money it needs to buy out the unit, sources have told Thomson Reuters publication Basis Point.

Alibaba.com executives said on a call with analysts on Tuesday that the offer price could not be increased under Hong Kong regulations. And Maggie Wu, Alibaba.com's chief financial officer, said that if the offer was rejected, Alibaba would not be able to make another offer for 12 months.

Alibaba spokesman John Spelich said the move was not a pre-condition for any eventual initial public offer of the group.

"There are no plans for a group IPO right now. If it were to take place, it will take place several years in the future," Spelich said by email.

WEAK Q4 RESULTS

News of the privatization offer came shortly after Alibaba.com posted its first profit decline in more than two years in the fourth quarter of 2011, as a weak global economy hit the number of paying members for its services.

October-December net profit fell 6 percent to 385.95 million yuan ($61.3 million) from 410.4 million yuan a year earlier, roughly in line with forecasts from two analysts polled by Thomson Reuters I/B/E/S. It was the first quarterly profit fall since the 2009 third quarter.

The company, which operates an e-commerce website linking Chinese businesses to overseas buyers, warned its financial performance and membership growth could be dented further as it shifts to a value-added-services model from a subscription-based service.

"The company is undergoing a business transition, and I think things will start to probably recover in 2013," said Dick Wei, a Hong Kong-based analyst for J.P. Morgan.

Alibaba.com's paying members fell 2.8 percent in the fourth quarter to 765,363 as international buyers have become less active due to the euro zone debt crisis and a weak recovery in the United States. The e-commerce firm's exposure to international markets makes its turnover sensitive to the performance of major economies.

Alibaba.com said the changing focus of the business, which will be more on improving the platform than on increasing subscriber numbers, would impact the company's results in the medium term, and was a key factor behind the privatization.

"With this offer, we provide our shareholders a chance to realize their investment now at an attractive cash premium rather than waiting indefinitely during this period of transition," Ma said in the statement.

($1 = 6.3017 Chinese yuan)($1 = 7.7541 Hong Kong dollars)

(Additional reporting by Lee Chyen Yee in Hong Kong; Editing by Jason Subler and Ian Geoghegan)